Cersetorul cu cea mai “calda” inima din Norvegia.
In 2010, un cuplu pasionat de calatorii pleca din Norvegia pentru un tur de o luna in America de Sud. Nonconformisti de fel, in drumetiile facute prin toata lumea, au ales sa fie gazduiti de straini, iar cu multi dintre ei s-au imprietenit. Tot un strain le-a atras atentia si inainte celei mai lungi vacante din viata lor: Ioan Bandac, un cersetor roman de 53 de ani, pe care-l stiau din cartierul in care locuiau.
Craciunul se apropia, asa ca Knut si Alexa s-au gandit sa faca o fapta buna pentru omul care nu avea un acoperis deasupra capului. I-au lasat pentru o luna cheile de la casa lor, pentru ca Ioan sa aiba unde dormi. Nu i-au cerut nimic altceva in schimb, ci doar sa le comunice printr-o aplicatie speciala de traducere daca se intampla ceva acasa, pentru ca batranul nu stia sa vorbeasca norvegiana.
Vacanta a trecut, iar Knut si Alexa s-au intors acasa, unde l-au gasit si pe Ioan. El s-a adapostit acolo toata luna si s-a bucurat de locuinta temporara ca si cum ar fi fost a lui. Nu a deranjat niciun ac, totul era la locul lui si, pe langa asta, Ioan a facut curatenie in toata casa si si-a uimit gazdele, carora le-a cumparat din banii lui un covoras pentru bucatarie si decoratiuni de Craciun.
Povestea lui Ioan Băndac a facut inconjurul Norvegiei, presa a scris despre el si a fost ajutat sa-si gaseasca si un loc de munca. Din pacate, frigul indurat pe strazile reci din Norvegia i-a adus o afectiune grava la plamani si romanul nostru ca lumea s-a stins acum doi ani. Knut si Alexa au avut grija de toate cheltuielile de inmormantare si au spus ca e ca si cum ar fi pierdut pe cineva din familie.
Ce ar mai fi de spus dupa o asemenea lectie de viata? Notam si lasam “caietul” deschis si pentru altele.
[mashshare]