*Acest text este preluat de Români Ca Lumea de pe pagina oficială de Facebook a jurnalistului ProTV Alex Dima. Îl redăm integral, fără modificări:

”Lumea asta va fi trezită de o dramă uriașă, de un dezastru! Altceva nu ne mai mișcă.”

Asta mi-a spus, acum mulți ani, un călugăr într-un vârf de munte.
M-am gândit de multe ori la vorbele lui, mai ales atunci când filmam munți de gunoaie, râuri poluate, păduri tăiate și oameni prin spitale mizerabile, fără medicamente.

Confortul în care am trăit până acum a dus la indiferență, iar indiferența la nepăsare. Asta am devenit. Nepăsători.

Nu ne interesează mediul, nu ne interesează ce se întâmplă cu cel de lângă noi, nu ne interesează nici măcar ce se întâmplă cu noi. Dacă nu mă credeți, aruncati o privire pe statisticile bolilor. Mâncăm mult și prost (ba, chiar avem medicamente care ne ajută să ingurgităm cantități uriașe), nu facem mișcare, ne neglijăm. Aici am ajuns.

Un alt călugăr îmi zicea să “lăsăm timpului, timp”. Adică, să nu ne mai agităm întruna, să nu mai alergăm haotic după nimic. Să mai stăm olecuță și să ne mai facem timp și pentru noi. Pentru sufletul și mintea noastră.

Uite că acum, fără să cerem, avem timp. Ni s-a dat pauza și șansa să înțelegem că drumurile pe care am alergat până acum n-au fost toate cele mai bune alegeri.

Oare, vom învăța ceva din această experiență? Ce ar trebui să pricepem?

Ar trebui să ne trezim!
Ar trebui să înțelegem că putem pierde totul într-o clipă, că important e timpul de bună calitate petrecut cu cei dragi, că viața se poate transforma într-un coșmar.
Ar trebui să apreciem și să ne păstrăm sănătatea.
Ar trebui să ne aducem aminte că lângă noi sunt oameni care au nevoie de ajutorul nostru.
Ar trebui să înțelegem că regulile aplicate și respectate ne fac bine tuturor.

Stați în casă și respectați regulile!
Și poate n-ar strica să vă și rugați.
Pentru voi și pentru cei care sunt prin spitale acum. Pe paturi sau în halate.

– Alex Dima, ProTV.